Plopana îşi trage numele de la pădurea de plopi ce a existat în vatra satului actual,cat şi prin părţile”Giurcanilor” şi “Dealul Viilor”.Pădurea a fost defrişată,terenul fiind folosit pentru agricultură.Pană în anul 1938 au mai existat plopi răzleţi,în prezent nu se mai cunosc nici urme a acelui codru cu plopi.
Plopana,ca localitate este atestată documentar din anul 1815.Primii locuitori au fost ţăranii iobagi cu aşezări proprii pe moşia boierului Iordache Voinescu,muncind anumite suprafeţe de teren luate în dijmă de la acesta,iar o bună parte din munca lor este prestată în folosul boierului sub formă de clacă.
Propietarul îşi completa numărul braţelor de muncă de care avea nevoie cu robi.Aceste fapte le povestesc bătranii satului.Iobagii aveau din partea stăpanului haine şi hrană,iar actele de nesupunere erau pedepsite prin diferite metode:arest,întemniţare,torturi.
Înfiinţarea targului Plopana a fost încuviiţată prin “Hrisov Domnesc” la data de 15.05.1845 în timpul voievodului Mihail Sturza-domnitor al Moldovei.
Comuna Plopana are în componenţa 8 sate:Plopana,Fundu-Tutovei(înfiinţat în anul 1833),Iţcani,Budeşti,Rusenii de sus,Rusenii-Răzeşi,Dorneni,Străminoasa.Din arhiva Primăriei Plopana se constată că la ultimul recensământ din 18.03.2002 în comuna Plopana erau 3333 de locuitori. Pe naţionalităţi,populaţia comunei se prezintă astfel:99,46%români;0,02% maghiari;0,52%rromi.
Comuna Plopana este situată la distanţa de 35 km faţă de municipiul Bacău şi de 52 km faţă de municipiul Vaslui,traversată de drumul naţional ce leagă cele două oraşe aşezată între colinele de N-V a Tutovei care aparţin Podişului Barladului.Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş este de 35 km Bacău,peste 40 km Vaslui.
Localitatea este străbătută de şosea naţională ,prezenţa mijloacelor de transport este permanentă şi cuprinde curse precum :Bacău-Vaslui,Bacău-Bârlad,Braşov,Piatra Neamţ,Galaţi.
Satul Fundu-Tutovei este străbătut de asemeni de această şosea ,astfel încât comunicarea cu centrul comunei este foarte bună.Distanţa faţă de centrul comunei este de 3 km.Satul Iţcani este aşezat dincolo de deal la o distanţă de 5 km de centrul comunei.Distanţa este străbătută de săteni pe jos , neexistând mijloace de transport în comun.
Din documentele consultate s-a constatat că în localitatea Plopana existau 3 şcoli:
-o şcoală elementară cu două cicluri,
– o grădiniţă de copii,
– un internat al şcolii elementare ,ciclul II.
Şcoala şi grădiniţa au funcţionat în cele 2 localuri de şcoală propii din targul Plopana care au fost construite în anul 1866 şi refăcute între anii 1942-1943 din cauza dăramării la cutremurul din 1940.Şcoala avea 2 săli de clasă .Internatul era folosit de elevii din ciclul II şi se afla în casă cu chirie,cuprinzand un număr de 45 de elevi bursieri,provenind din familiile înstărite din toate satele comunei Plopana.În urma expropierilor din 1922 prin reforma agrară a fost împropietărită cu o suprafaţă de 5 ha teren .Îană în anul 1949 numărul elevilor era de 105 la ciclul I şi 39 elevi la ciclul II,care erau cazaţi la internat.
Şcoala Fundu-Tutovei a fost înfiinţată în anul 1907. Din 1935 a funcţionat în local propiu construit de comunitate avand o singură clasă.
Pană în 1934 a funcţionat un singur post de învăţător şi un număr relativ pană în 1949 ajungand la 83 de elevi instruiţi de 2 învăţători.În anii următori numărul elevilor a crescut ajungand să funcţioneze ca şcoală cu clasele I-VIII ,în anii comunismului,iar acum funcţionează ca şcoală cu clasele I-IV cu clasele simultane.În prezent funcţionează cu două săli de clasă şi o sală pentru grădiniţă cu grupă mixtă. Şcoala din satul Iţcani a fost înfiinţată în anul 1911 –nr. elevilor nu a depăşit niciodată 70.Acum funcţionează ca şcoală cu clasele I-IV simultan cu un singur învăţător şi un nr. de 10 elevi.
În satul Plopana funcţionează:ŞCOALA GIMNAZIALĂ PLOPANA ,şcoala cu personalitate juridică ce are în componenţă structurile:
Plopana îşi trage numele de la pădurea de plopi ce a existat în vatra satului actual,cat şi prin părţile”Giurcanilor” şi “Dealul Viilor”.Pădurea a fost defrişată,terenul fiind folosit pentru agricultură.Pană în anul 1938 au mai existat plopi răzleţi,în prezent nu se mai cunosc nici urme a acelui codru cu plopi.
Luni-Vineri 08:00-16:00
Secretariatul Școlii
Şcoala cu Clasele I-VIII Plopana